🏠 Canonul Sfântului Roman Melodul - 1 oct. ³ Troparul Sf. Cuvios Roman Melodul, g8 Întru tine, părinte, cu osârdie s-a mântuit cel după chip; că luând crucea ai urmat lui Hristos; și lucrând ai învățat să nu se uite la trup, că este trecător; ci, să poarte grijă de suflet, de lucrul cel nemuritor. Pentru aceasta și cu îngerii împreună se bucură, Preacuvioase Părinte Roman, duhul tău. Cântarea 1, glasul al 6-lea. Irmos: Ca pe uscat umblând Israel... Stih: Sfinte Cuvioase Părinte Roman, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi. Trimite-ne nouă din cer raze dătătoare de lumină, cu rugăciunile tale, Înțelepte Roman, Dumnezeiescule Părinte, ca să lăudăm cu cântări sfințită po­menirea ta. Stih: Sfinte Cuvioase Părinte Roman, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi. Din tinerețe dându-te pe tine cu totul lui Hristos, ai urmat Lui, luminându-ți-se gândul cu raze dătătoare de lumină, Părinte Roman. Slavă Tatălui și Fiului și Sfântului Duh. Fiind împodobit cu frumuse­țea Sfântului Duh, care lucrea­ză toate, ca o stea luminoasă te-ai arătat, Înțelepte Roman, cu lu­mina virtuților, până la margi­nile lumii. Și acum și pururea și în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei). Din tine a ieșit, în chip de netâlcuit, Cuvântul lui Dumnezeu Cel dimpreună fără de început, în zilele cele de pe urmă și pe omul cel dintâi, Adam, care era căzut, la reînnoit. Cântarea a 3-a. Irmos: Nu este sfânt precum Tu... Stih: Sfinte Cuvioase Părinte Roman, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi. Gândul tău, Înțelepte Roman, s-a făcut locaș Preasfin­tei Treimi, plin de știința cea adevărată, cu bună credință, care revarsă învățături Dumnezeiești. Stih: Sfinte Cuvioase Părinte Roman, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi. Izvorât-a limba ta fântâni curgătoare, cântând cele Dum­nezeiești și arătându-ne lămu­rit Nașterea cea de negrăit a lui Hristos din Fecioara Maria. Slavă Tatălui și Fiului și Sfântului Duh. Iată că hrănești din destul, cu înțeleptele tale cuvinte, cu­getele noastre și cu cântările cele dulci, le umpli de dulceață Dumnezeiască, grăitorule de Dumnezeu, Sfinte Roman. Și acum și pururea și în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei). Decât toate Oștile Îngerești, ești mai Aleasă Fecioară; că pe Ziditorul acelora, pe Fiul lui Dumnezeu, L-ai zămislit în pân­tece și născându-L, ai rămas pururea Fecioară. Irmosul: Nu este sfânt precum Tu, Doamne Dumnezeul meu, Care ai înălțat fruntea cre­dincioșilor Tăi, Bunule și ne-ai întărit pe noi pe piatra mărturisirii Tale. Cântarea a 4-a. Irmos: Hristos este Puterea mea... Stih: Sfinte Cuvioase Părinte Roman, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi. Locaș te-ai făcut Dumneze­iescului Duh și gură miș­cătoare de foc, care glăsuiești Dumnezeieștile cântări și îndul­cești sufletele celor ce te laudă pe tine, Sfinte Părinte Roman. Stih: Sfinte Cuvioase Părinte Roman, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi. Fost-ai ca o alăută și ca o vi­oară cerească, care ai tras către tine tot cugetul cu povestirile tale și cu veselitoarele tale cân­tări. Slavă Tatălui și Fiului și Sfântului Duh. Harul Duhului, care lucrează toate, a suflat și s-a sălășluit în Sfântul tău suflet, prealăudate și pe tine te-a făcut locaș de Dumnezeu grăitor, înțelepte. Și acum și pururea și în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei). Otravă a vărsat șarpele, în urechile strămoașei; iar Prea­curata a lepădat-o, la glasul Arhanghelului, luând în pântece și născând pe Hristos. Cântarea a 5-a. Irmos: Cu Dumnezeiască Strălucirea Ta... Stih: Sfinte Cuvioase Părinte Roman, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi. Ca un locaș preaîmpodobit, ca un vas preacurat al Mângâietorului, aflându-te pe tine Darul, Preaînțelepte Roman, cugetătorule de Dumnezeu, te-a făcut locaș strălucit de lumină și S-a sălășluit întru tine. Stih: Sfinte Cuvioase Părinte Roman, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi. Ceea ce a născut pe Fiul lui Dumnezeu Întrupat, cu adevă­rat a luminat sufletul tău și gândul ți 1-a umplut de Dumne­zeiască cunoștință, venind la tine noaptea, pururea Fecioara. Slavă Tatălui și Fiului și Sfântului Duh. Cu scripturile sfințitelor tale cuvinte, de-a pururea pomeni­te, arătându-te tuturor cu ade­vărat pâine foarte dulce, pe toți îi veselești, luminând gândurile tuturor și pe toți îi înveți cu­noștința cea mântuitoare. Și acum și pururea și în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei). Ceea ce ai Născut Lumina, pe Cuvântul Tatălui Cel Veșnic, Cu­rată, cu rugăciunile tale cele luminătoare, luminează-mi gân­dul meu și gonește întunericul sufletului meu, Preacurată Stă­până. Cântarea a 6-a. Irmos: Marea vieții văzând-o... Stih: Sfinte Cuvioase Părinte Roman, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi. Umplându-te de Lumină și către înălțimea bunătăți­lor celor Dumnezeiești suindu-te, ai disprețuit toate cele de pe pă­mânt; și te-ai făcut stâlp ceresc și ai fost luminător al dreptei credințe. Stih: Sfinte Cuvioase Părinte Roman, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi. Veștejit-ai poftele trupului și sufletul tău ți l-ai împodobit cu razele Prealuminatei Curății și ai pus împrejuru-i podoabă vrednică de iubire prin frumu­sețea virtuților. Slavă Tatălui și Fiului și Sfântului Duh. Urând desfătarea cea trecă­toare, deșartă și putredă, stăru­ind neîncetat la Biserica Prea­curatei, ți-ai sfințit gândul, su­fletul și trupul, vrednicule de laudă. Și acum și pururea și în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei). Toți văzătorii de Dumnezeu prooroci, mai înainte văzând luminat Nașterea Ta cea Prea­curată, Hristoase, care era să fie mai pe urmă din Fecioară pe pământ, arătat mai înainte ai vestit-o. Irmosul: Marea vieții văzând-o, înălțându-se de viforul ispitelor, la limanul Tău cel lin alergând, strig către Tine: scoate din stricăciune viața mea, Mult Milostive. CONDAC,glasul al 8-lea. Cu Dumnezeieștile fapte bu­ne ale Duhului, din tinerețe înfrumusețându-te, Sfinte Preacuvioase Părinte Roman, Preaînțelepte, cinstitei Biserici a lui Hristos înfrumusețător ai fost; căci cu cântări frumoase ai în­frumusețat-o, fericite. Pentru aceea te rugăm: dăruiește celor ce doresc Dumnezeieștile tale da­ruri, ca să strigăm ție: bucură-te, părinte preafericite, podoaba Bisericii. Cântarea a 7-a. Irmos: Tinerii în Babilon... Stih: Sfinte Cuvioase Părinte Roman, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi. Pe Născătoarea de Dum­nezeu pururea Fecioara Maria ai avut-o Învățătoare, gânditorule de Dumnezeu, înțelepțindu-te, învățându-te și îndemnându-te a cân­ta: Binecuvântat ești, Doamne, Dumnezeul părinților noștri. Stih: Sfinte Cuvioase Părinte Roman, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi. Glasul cuvintelor tale a um­plut lumea și a învățat pe oa­meni a cânta lui Hristos: Bine­cuvântat ești, Doamne, Dum­nezeul părinților noștri. Slavă Tatălui și Fiului și Sfântului Duh. Strălucit-ai în lume, Sfinte Roman, ca un soare prealuminos și ca o lumină, care luminezi pe cei ce strigă cu credință: Binecuvân­tat ești, Doamne, Dumnezeul părinților noștri. Și acum și pururea și în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei). Acum te fericesc toate nea­murile omenești, Născătoare de Dumnezeu, Preacurată, precum ai zis mai înainte și cu credință te măresc: Binecuvântat este ro­dul pântecelui tău, Preacurată. Cântarea a 8-a. Irmos: Pentru Legile părintești... Stih: Sfinte Cuvioase Părinte Roman, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi. Lepădând toate cele fru­moase ale lumii, dezmier­darea și mărirea, ți-ai ridicat sufletul către Cetele cele de sus, către Măririle și Luminările cele de acolo, înțelepte, către Frumu­sețile cele Negrăite, către Loca­șurile Cerești, către Lumina Dum­nezeieștii Începătorii, strigând: pe Tine Te preaînălțăm, Hristoase, în veci! Stih: Sfinte Cuvioase Părinte Roman, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi. Arzându-te de Dumnezeiască dorire, ai pus suișurile în inima ta și ai avut viețuire fără de trup, fiind în trup; urmând Ce­telor celor îngerești, înțelepte, ai repetat în lume cântările ace­lora, strigând cu credință, Sfinte Părinte Ro­man: pe tine Te preaînălțăm, Hristoase, în veci. Binecuvântăm pe Tată și pe Fiul și pe Sfântul Duh, Domnul. Cu graiul cel înalt al cuvin­telor tale celor Dumnezeiești și preadulci, Fericite Roman, tot cugetul oamenilor îl îndulcești și-l veselești, ca un hrănitor și dătător de bogăție; și-l lumi­nezi foarte curat și-l înveți a striga: pe Domnul lăudați-L, lu­crurile și-L preaînălțați întru toți vecii. Și acum și pururea și în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei). Amăgindu-mă ucigașul de oa­meni, șarpele cel viclean, că voi fi întocmai cu Dum­nezeu, m-a ridicat ca pe un rob de la desfătarea Raiului; iar Stăpânul Cel din fire, Fiul lui Dumnezeu, Întrupându-Se din Fecioara Maria, a venit și m-a ridicat către înălțime, îndumnezeindu-mă. Pe Acesta Îl prea­înălțăm întru toți vecii. Irmosul: Să lăudăm, să binecuvântăm și să ne închinăm Domnului, cântându-I și preaînălțându-L pe Dânsul, întru toți vecii. Pentru Legile părintești, fericiții tineri, în Babilon, mai înainte nevoie pătimind, au disprețuit porunca cea nebunească a celui ce împărățea; și împreunându-se cu focul de care nu s-au ars, Celui Ce Stăpânește, cântare vrednică l-au cântat: pe Domnul lăudați-L, lucrurile și-L preaînălțați întru toți vecii. Cântarea a 9-a. Irmos: Nașterea zămislirii... Stih: Sfinte Cuvioase Părinte Roman, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi. Unitu-te-ai, mărite, cu Ce­tele de sus ale celor fără de trup, unde este Veselia Cea Negrăită și Desfătarea Cea de-a pururea; unde este Lumina Aceea a Dumnezeieștii Stăpâniri și Bucuria, unde este Mărirea Cea Negrăită, preafericite. Stih: Sfinte Cuvioase Părinte Roman, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi. Dimpreună cu drepții sălășluindu-te înăuntrul Dumneze­ieștii Măriri a lui Dumnezeu, vezi Veselia Cea Negrăită de acolo, vezi Desfătarea Cea fără sfârșit, vezi Frumusețile Ceruri­lor, cele cu adevărat plăcute, înțelepte; vezi cetele patriarhi­lor, preafericite. Stih: Sfinte Cuvioase Părinte Roman, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi. Miluiește cu rugăciunile tale de primejdii, pe cei ce săvârșsc cu credință pomenirea ta cea purtătoare de lumină, cugetătorule de Dumnezeu, Sfinte Preacuvioase Părinte Ro­man și de toată vătămarea și răutatea celui străin și-i învred­nicește să dobândească Mărirea cea Cerească și Împărăția cea de sus, preafericite. Slavă Tatălui și Fiului și Sfântului Duh. Fiind împodobit și înfrumu­sețat cu Frumusețea Treimii Cea Neasemănată, gânditorule de Dumnezeu, strălucești cu ra­zele și umbli pe lângă Scaunul Ziditorului tău și Dumnezeu cu veselie, unde este glasul celor ce prăznuiesc, Sfinte Roman, Mărite. Și acum și pururea și în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei). Prin căderea cea de demult s-a făcut rob neamul celui întâi zi­dit, Fecioară Născătoare de Dumnezeu și supus patimilor păcatului; iar Preabunul Dumnezeu, Cel Ce S-a născut din tine, l-a chemat iarăși la Sine cu milostivirea Sa. Irmosul: Nașterea Zămislirii Celei fără de sămânță este Netâlcuită, rodul Maicii Celei fără de bărbat este Nestricat; că Nașterea lui Dumnezeu înnoiește firile. Pentru aceasta pe tine toate neamurile, ca pe o Maică Mireasă a lui Dumnezeu, cu dreaptă credință te mărim. SEDELNA, glasul al 5-lea. Podobie: Pe Cuvântul Cel împreună... Pe Cuvântul Cel împreună fără de început cu Tatăl și cu Du­hul, dogmatizându-L lumii, a fi de O Ființă, pe credincioși cu ade­vărat i-ai luminat. Și pricinile cele cumplite ale eresurilor surpându-le, stai înaintea Domnu­lui, rugându-te pentru noi, cei ce te lăudăm pe tine, Sfinte Părinte Roman, Minunate. SEDELNA Preasfintei Născătoare de Dumnezeu, glasul al 5-lea. Podobie: Pe Cuvântul Cel împreună... Pe Dumnezeul și Domnul Cel Ce din tine S-a Întrupat, pentru noi cei stricați cu păcatele, roa­gă-L cu căldură, să Se milostivească spre noi și să-Și întoarcă mânia și iuțimea Sa, Curată, de la cei ce cinstim cu credință și lăudăm neîncetat stăpânirea și puterea ta. SEDELNA Sfintei Cruci și a Preasfintei Născătoare de Dumnezeu, glasul al 5-lea. Podobie: Pe Cuvântul Cel împreună... Pe Cruce văzându-Te pe Tine Hristoase Maica Ta, spânzurat de bunăvoie în mijlocul tâlha­rilor, sfărâmându-se ca o Maică la rărunchi a zis: Fiule Cel Ce ești fără de păcate, cum fără dreptate pe Cruce, ca un făcă­tor de rele ești pironit, neamul omenesc, vrând a-l învia ca un Preabun.