🏠 Canon de rugăciune la Praznicul Adormirii Maicii Domnului (1) ³ Tropar la Praznicul Adormirii Maicii Domnului, g1: Întru naștere Fecioria ai păzit, întru Adormire lumea nu ai părăsit, de Dumnezeu Născătoare; mutatu-te-ai la Viață, fiind Maica Vieții și cu rugăciunile tale, izbăvești din moarte sufletele noastre. Cântarea 1, glasul 1. Irmosul: Cea Împodobită cu Dumnezeiasca Slavă, Sfințita și Lăudata pomenirea ta, Fecioară, pe toți credincioșii la veselie i-a adunat; și începând Mariam, cu timpane și cu hore, cântă Unuia-Născut al tău, căci cu Slavă S-a preaslăvit. Stih: Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, miluiește-ne pe noi. Petrecut-au cetele celor fără trup în Sion Dumnezeiescul tău trup cel ce mergea la cer. Și fără de veste adunându-se mulțimea Apostolilor de la margini, a stat îndată înaintea ta Născătoare de Dumnezeu, cu aceia, Preacurată Fecioară, Cinstită pomenirea ta prăznuim. Stih: Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, miluiește-ne pe noi. Răsplătiri de biruință ai luat asupra firii, Curată, pe Dumnezeu născând. Însă, urmând Făcătorului și Fiului tău, mai presus de fire te-ai supus Legilor firii. Pentru aceasta, după ce ai murit, ai înviat, cu Fiul tău în veci viețuind. Cântarea a 3-a. Irmosul: Cel Ce ești Făcător și Cu­prinzător a toate, Înțelepciunea și Puterea lui Dumnezeu, Hristoase, Neclintită și Nemișcată, întărește Biserica, Cel Ce Însuți ești Sfânt și întru Sfinți Te odihnești. Stih: Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, miluiește-ne pe noi. Pe tine, femeie moartă, însă mai prsus de fire și Maică a lui Dumnezeu, văzându-te măriții Apostoli, Ceea ce ești cu totul fără prihană, cu frică te-au atins cu mâinile pe tine, cea Strălucită cu Mărire, ca pe o Sălășluire în care Dumnezeu a locuit văzându-te. Stih: Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, miluiește-ne pe noi. Apucat-a înainte judecata lui Dumnezeu aducând tăierea mâinilor batjocoritoare ale celui îndrăzneț, păzind în Slava Dumnezeirii Cinstea Sicriului celui Însuflețit, în care Cuvântul trup S-a făcut. Cântarea a 4-a. Irmosul: Graiurile proorocilor și preînchipuirile au proorocit Întruparea Ta cea din Fecioară, Hristoase. Lumina Strălucirii Tale întru lumina neamurilor va ieși și va striga ție adâncul cu veselie: Slavă Puterii Tale, Iubitorule de oameni. Stih: Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, miluiește-ne pe noi. Vedeți, popoare și vă mirați că, Muntele cel Sfânt și preavădit al lui Dumnezeu, la Locașurile cele Cerești de sus se ridică; Cerul cel pământesc în Locașul cel Ceresc și Nestricăcios se sălășluiește. Stih: Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, miluiește-ne pe noi. La viața cea pururea veșnică și mai bună, moartea ta a fost trecere, Curată, din cea vremelnică, la cea Dumnezeiască cu adevărat și netrecătoare mutându-te, Preacurată, vezi întru veselie pe Fiul și Domnul tău. Stih: Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, miluiește-ne pe noi. Ridicatu-s-au porțile cerești, îngerii au lăudat și a primit Hristos Vistieria Fecioriei Maicii Sale. Heruvimii te-au ridicat cu veselie și Serafimii te slăvesc, bucurându-se. Cântarea a 5-a. Irmosul: Dumnezeiasca și nespusa frumusețe a bunătăților Tale, Hristoase, voi spune: că din veșnica Slavă Strălucire împreună Vecuitoare și Ipostatnică luând, din pântecele Fecioresc Întrupându-Te, celor din întuneric și din umbră le-ai Răsărit ca un Soare. Stih: Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, miluiește-ne pe noi. Ca pe nor adunarea Apostolilor, Fecioară, fiind purtată, s-a adunat în Sion de la margini, ca să slujească ție, Norului celui Ușor, din care Dumnezeu Cel Preaînalt, celor din întuneric și din umbră, le-a Răsărit Soare al dreptății. Stih: Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, miluiește-ne pe noi. Limbile cele de Dumnezeu primite, ale trâmbițelor Dumnezeieștilor bărbați, cu glas bine răsunător, Născătoarei de Dumnezeu au strigat cântare de petrecere, cu Duhul glăsuind: Bucură-te, Izvorul cel Nestricat al Întrupării lui Dumnezeu celei de viață Începătoare și izbăvirea tuturor. Cântarea a 6-a. Irmosul: Focul cel dinăuntru al chitului născut în luciul mării a fost închipuire a îngropării Tale celei de trei zile, al căreia prooroc Iona s-a arătat. Că, fiind izbăvit precum s-a și spus mai înainte, nevătămat striga: jertfi-voi ție cu glas de laudă, Doamne. Stih: Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, miluiește-ne pe noi. Datu-ți-a ție cele mai presus de fire Împăratul, Dumnezeul tuturor; că, precum în naștere Fecioară te-a păzit, așa și în groapă trupul ți-a ferit fără stricăciune; și împreună te-a Preamărit în Dumnezeiasca mutare, Cinste ție, Maicii, ca un Fiu dăruindu-ți. Stih: Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, miluiește-ne pe noi. Cu adevărat pe tine ca pe o Făclie Luminoasă a Focului Celui fără materie; ca pe o Cădelniță de aur a Cărbunelui Celui Dumnezeiesc; ca pe o Năstrapă și Toiag și tablă de piatră de Dumnezeu Scrisă; ca pe un Sicriu Sfânt și ca pe o Masă a Pâinii Vieții, în Sfânta Sfintelor te-a sălășluit, Fecioară, Cel Născut al tău. CONDAC, glasul al 2-lea: Pe Născătoarea de Dumnezeu, Ceea ce este în rugăciuni Neadormită și Folosință, Nădejdea cea Neschimbată, mormântul și moartea nu au ținut-o. Căci, ca pe Maica Vieții, la viață a mutat-o Cel Ce S-a sălășluit în pântecele ei cel pururea Fecioresc. Cântarea a 7-a. Irmosul: Mâniei celei fără de rușine și focului, Dumnezeiasca dragoste împotrivindu-se, focul adică l-a răcorit, iar de mânie și-a râs; prin Vioara cea Cuvântătoare și de Dumnezeu Însuflețită, care cu cele trei cântări ale sfinților, împotriva organelor de cântare ale păgânilor, în mijlocul văpăii, a răsunat: Preaslăvite Dumnezeul părinților și al nostru, bine ești cuvântat. Stih: Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, miluiește-ne pe noi. Tablele cele de Dumnezeu lucrate și scrise cu Dumnezeiescul Duh, Moise cu mânie le-a sfărâmat; iar Stăpânul Aceluia păzind Nevătămată pe Ceea ce L-a născut, în Locașurile Cerești acum a așezat-o. Cu aceia săltând, grăim lui Hristos: Preaslăvite Dumnezeul părinților și al nostru, bine ești cuvântat. Stih: Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, miluiește-ne pe noi. În bine Slăvită și Aleasa zi a mutării Curatei Fecioare, cu mâini iscusite să cântăm în chimvale și în lăuta inimii și cu buze curate să dăm glas gândului înalt în trâmbiță și să grăim: Preaslăvite Dumnezeul părinților și al nostru, bine ești cuvântat. Stih: Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, miluiește-ne pe noi. Poporule, cel de Dumnezeu înțelepțit, adună-te; că Locașul Dumnezeieștii Slave din Sion se mută la Locașul Ceresc. Acolo este glasul cel curat al celor ce prăznuiesc, glasul bucuriei celei negrăite al celor ce cântă lui Hristos întru veselie: Preaslăvite Dumnezeul părinților și al nostru, bine ești cuvântat. Cântarea a 8-a. Irmosul: Îngerul lui Dumnezeu Cel Preaputernic a arătat tinerilor văpaia, răcorind pe cuvioși, iar pe cei necredincioși arzând; și pe Născătoarea de Dumnezeu a făcut-o Izvor de Viață Începător, stricare a morții și viață izvorând celor ce cântă: pe Făcătorul Singur să-L lăudăm cei mântuiți și să-L preaînălțăm întru toți vecii. Stih: Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, miluiește-ne pe noi. Cu cuvinte au urmat Dumnezeiescul Sicriu celui de Sfințenie, toată mulțimea cuvântătorilor de Dumnezeu în Sion, strigând: unde te duci acum cortul Dumnezeului Celui Viu? Nu înceta privind la cei ce cântă cu credință: pe Făcătorul Singur să-L lăudăm cei mântuiți și să-L preaînălțăm în veci. Stih: Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, miluiește-ne pe noi. Înălțându-ți mâinile cu care ai îmbrățișat pe Dumnezeu trupește, Ceea ce ești cu totul fără prihană, ai zis cu îndrăzneală ca o Maică către Cel pe Care L-ai născut: pe cei pe care mi i-ai dat mie în veci îi păzește, că strigă către Tine: pe Făcătorul Singur să-L lăudăm cei mântuiți și să-L preaînălțăm în veci. La Cântarea a 9-a. Stih: Neamurile toate te fericesc pe tine, Singura de Dumnezeu Născătoare. Se biruiesc hotarele firii întru tine, Curată Fecioară, că nașterea feciorește și moartea arvunește viață. Ceea ce ești după naștere Fecioară și după moarte vie, izbăvești pururea Născătoare de Dumnezeu, moștenirea ta. Stih: Neamurile toate te fericesc pe tine, Singura de Dumnezeu Născătoare. Spăimântatu-s-au puterile îngerești, văzând în Sion pe Stăpânul lor, luând pe mâini suflet de femeie. Căci, către Ceea ce L-a născut întru curăție, El ca un Fiu a strigat: vino, Curată și cu Fiul și Dumnezeul tău, împreună te preaslăvește. Stih: Neamurile toate te fericesc pe tine, Sin gura de Dumnezeu Născătoare. Așezat-a ceata Apostolilor trupul tău cel de Dumnezeu primitor, cu frică văzându-l și cu glas mare vestind. Și în Cereștile Cămări, la Fiul tău, mergând, izbăvești pururea, Fecioară, moștenirea ta.