🏠 Acatistul Sfântului Grigorie Palama - 14 nov. ³ Condac 1 Luminătorule al dreptei credințe, sprijinul Bisericii și învățătorule, podoaba monahilor, apărătorul cel nebiruit al teologilor, făcătorule de minuni Grigorie, lauda Tesalonicului, propovăduitorule al harului, roagă-te pururea să se mântuiască sufletele noastre. Pe păstorul Tesalonicului, cel prea vrednic Și pe Luminătorul Bisericii cel prealuminat Să-l lăudăm în cântări dumnezeiești; Căci s-a arătat locaș al luminii celei nepătrunse Și dăruiește luminare și har îmbelșugat Tuturor celor ce strigă: Bucură-te, Părinte Grigorie! Icos 1 Înger în lume, văzător al celor de sus, te-ai arătat Grigorie preafericite și cu viața ta cea dumnezeiască te-ai învrednicit de daruri îngerești; pentru aceea, minunăndu-ne de strălucirea ta, Părinte, strigăm: Bucură-te, cel prin care lumina dumnezeiască strălucește; Bucură-te, cel prin care întunericul a fost alungat; Bucură-te, pajiște prea bine mirositoare a înțelepciunii; Bucură-te, părtaș al învățăturii celei prea bune; Bucură-te, înălțime neajunsă cu privirea a celor înalte; Bucură-te, adănc neatins al darurilor duhovnicești; Bucură-te, că ești strălucire a Bisericii; Bucură-te, că te-ai arătat întărire ortodocșilor; Bucură-te, al credinței luminător prea luminat; Bucură-te, făclie de nepătruns a harului; Bucură-te, prin care grăitorii de nebunii vor tăcea; Bucură-te, prin care grăitorii de Dumnezeu se vor bucura; Bucură-te, Părinte Grigorie! Condac al 2-lea : Ochii sufletului tău, din tinerețe, Părinte, la Hristos Împăratul ridicându-ți, ți-ai întors fața ta de la curțile împărătești și slava celor pământești ai părăsit și cu nevoințe duhovnicești urmând pe Domnul, ai auzit: Aliluia! Icos 2 : Toată știința cea din afară ai dobândit, prea fericite, ca un cunoscător și prea înțelept; dar te-ai arătat, mai apoi, înfocat iubitor al frumuseții celei nepieritoare a înțelepciunii lui Dumnezeu, Grigorie, înțelepțind cu dumnezeieștile tale cuvinte, pe cei care cu evlavie strigăm către tine: Bucură-te, carte a purtărilor celor cuvioase; Bucură-te, vistierie a luminii celei nematerialnice; Bucură-te, pom cel mult roditor cu rădăcini de lumină; Bucură-te, al evlaviei binemirositor laur; Bucură-te, floare de amarant răsărită din lucrarea cea tainică; Bucură-te, finic plin de roadele rodirii celei sufletești; Bucură-te, că ți-ai întors fața de la rătăcirea cea din lume; Bucură-te, că ai primit harul cel dăruit de Dumnezeu; Bucură-te, slujitor preafierbinte al lui Hristos; Bucură-te, cel ce ești mai presus de tot ce este stricăcios; Bucură-te, cel ce ai făcut să vieze puterile sufletului; Bucură-te, cel ce ai omorât năvălirile patimilor; Bucură-te, Părinte Grigorie! Condac al 3-lea : Te-ai îmbrăcat cu putere Sfântă în Athos, luând schima monahicească și în slăbiciunea trupului, te-ai supus pe tine la nevoințe, Grigorie fericite, strigând Celui ce te întărea pe tine: Aliluia! Icos 3 : Strălucind cu isihia și cu nevoință stăruitoare, în toate faptele și viețuirea ta și prin rugăciunea minții te-ai unit cu Mântuitorul în taină, umplându-te de lumina dumnezeiască și luminând pe cei ce strigă către tine: Bucură-te, candelă a isihiei; Bucură-te, pilda a înfrânării; Bucură-te, lucrător al rugăciunii minții; Bucură-te, comoară a viețuirii adevărate; Bucură-te, vas de mare preț al suflării Mântuitorului; Bucură-te, gură de Dumnezeu purtătoare a vorbirii Duhului; Bucură-te, că ai trecut dincolo de hotarele stricăciunii; Bucură-te, că vezi slava lui Dumnezeu; Bucură-te, cel ce vezi lumina cea dumnezeiască; Bucură-te, cel ce vezi pe Dumnezeu și ești văzut de Acesta; Bucură-te, cel ce ai zădărnicit nebuneștile tâlcuiri; Bucură-te, cel ce ai alungat grozave amenințări; Bucură-te, Părinte Grigorie! Condac al 4-lea : Trăind în liniște, ca un înger, Părinte, te-ai umplut de dumnezeiasca strălucire și fiind plin de lumina dumnezeiască, ai ieșit din Athos ca un soare, Grigorie, de Dumnezeu înțelepțitule, încălzindu-i pe cei care strigă ție: Aliluia! Icos 4 : Cu dumnezeiesc cuvânt, cu puterea înțelepciunii și cu învățăturile Sfinte, ai respins, cugetătorule de Dumnezeu, învățătura cea rea a lui Varlaam, minunându-i pe toți cu harul tău, arătându-te învățător dumnezeiesc celor ce strigă către tine acestea: Bucură-te, liră a evlaviei; Bucură-te, cădere a necredincioșilor; Bucură-te, mare învățător al Bisericii; Bucură-te, cel plin de strălucire dumnezeiască nematerialnică; Bucură-te, cuvântător prea înțelept al învățăturilor celor drepte; Bucură-te, sabie cu două tăișuri împotriva tuturor vrăjmașilor; Bucură-te, cel ce tai din radacină neghinele cugetului; Bucură-te, grădinar al virtuților cerești; Bucură-te, cel mult în cuvântul harului; Bucură-te, cel blând în toate și fără răutate; Bucură-te, cel ce arzi pricinile patimilor; Bucură-te, Părinte Grigorie! Condac al 5-lea : Cu limba ta grăitoare de cuvinte dumnezeiești, în Sinod cu adevărat ai înfățișat dogmele cele Sfinte, Grigorie, ca unul ce ai fost de aceeași simțire cu Părinții, împreună cu care strigi: Aliluia! Icos 5 : Ierarh cugetător de Dumnezeu, vistierie a virtuților și tainic trăitor al dumnezeieștilor înălțări, ai fost cu dumnezeiască alegere păstor al Tesalonicului, dumnezeiesc și înțelept, cuvioase, auzind de la noi acestea: Bucură-te, gura teologilor; Bucură-te, tărie a ortodocșilor; Bucură-te, canon cel preadrept al preoților; Bucură-te, icoană de Dumnezeu făurită a păstorilor; Bucură-te, trâmbița dumnezeiască a învățăturilor celor Sfinte; Bucură-te, izvor de Dumnezeu izvorât, care izvorăști apa cea nouă; Bucură-te, strălucit arhipăstor al Tesalonicului; Bucură-te, apărător dumnezeiesc al ortodoxiei; Bucură-te, slujitor al luminii dumnezeiești; Bucură-te, învățător al vieții celei neprihănite; Bucură-te, cel ce curațești intinăciunea sufletelor; Bucură-te, cel ce trezești râvna credincioșilor; Bucură-te, Părinte Grigorie! Condac al 6-lea : Propovăduitor al luminii dumnezeiești, cu cuvinte dumnezeiești ai devenit, ca unul ce ai fost părtaș al acesteia încă din viața aceasta și ai întunecat cu strălucirea cuvintelor pe cei care împotriva acesteia au ridicat glasul, pe toți trezindu-i la adevăr, Grigorie, strigând lui Dumnezeu: Aliluia! Icos 6 : Strălucind in Sinod, ca un luminat teolog, cu gura înțelepiunii celei de negrăit, ai învățat că ființa lui Dumnezeu este de neîmpărtășit, dar lucrarea lui Dumnezeu se împărtășește celor ce strigă, Părinte: Bucură-te, mare arătător al celor Sfinte; Bucură-te, dumnezeiescule arătător de Dumnezeu; Bucură-te, tâlcuitorule al strălucirii celei de sus; Bucură-te, strălucitule scriitor al îndumnezeirii; Bucură-te, dumnezeiescule îndrumător al trezviei minții; Bucură-te, călăuzitorule al rugăciunii celei dinlăuntru nerătăcite; Bucură-te, ca te-ai umplut de daruri dumnezeiești; Bucură-te, cel ce ai văzut strălucirea lui Dumnezeu; Bucură-te, cel ce întuneci patimile înțelepților; Bucură-te, temelie a dogmelor ortodoxe; Bucură-te, izvor de ape dumnezeiești; Bucură-te, Părinte Grigorie! Condac al 7-lea : Mare între ierarhi cu adevărat te-ai arătat, Grigorie înțelepte, descoperitor al celor dumnezeiești, ca unul ce ai dus viața ca a Apostolilor și te-ai împodobit cu minunatele lor înfăptuiri, Cuvioase și pe toți ai sculat să cânte: Aliluia! Icos 7 : Nectar dumnezeiesc nematerialnic și mană hrănitoare de suflet și miere din piatra izvorâtă, cum a spus David Împăratul, sunt întocmirile cuvintelor tale, Grigorie preaminunate, bucurându-i pe cei ce strigă unele ca acestea: Bucură-te, limba preadulce; Bucură-te, vedere dumnezeiască; Bucură-te, următor al Mântuitorului și cel de un chip cu El; Bucură-te, râvnitor al Părinților și cu ei împreună sălășluitor; Bucură-te, cerească boare care împrospătezi sufletele; Bucură-te, duhovnicească rouă care ne răcorești pe noi; Bucură-te, mireasmă Sfântă a viețuirii celei curate; Bucură-te, hrana desăvârșită a ospățului sufletesc; Bucură-te, vas al nectarului celui nemuritor; Bucură-te, mustrător al mincinoaselor învățături; Bucură-te, far dumnezeiesc al celor înțelepți; Bucură-te, călăuză a popoarelor ortodoxe; Bucură-te, Părinte Grigorie! Condac al 8-lea : Har străin s-a dat, îmbelșugat în revărsare, buzelor tale, arătătorule de Dumnezeu, din tine un râu mare ca din Rai izvorând, Grigorie, care uda Biserica toată, strigând Domnului: Aliluia! Icos 8 : Muntele Athosului, Părinte, împreună cu Tesalonicul, vestesc strălucitele tale lupte și toată Biserica credincioșilor te cinstește ca pe un dumnezeiesc arătător al înțelesului Luminii celei mai presus de minte, prin care luminezi pe cei ce strigă: Bucură-te, gura cea purtătoare de lumină; Bucură-te, vasul cel purtător de mir; Bucură-te, organ al strălucirii celor trei sori; Bucură-te, țarina desăvârșită a isihiei; Bucură-te, casă de Dumnezeu luminată a lucrării celei dumnezeiești; Bucură-te, bogăție de neînchipuit a vieții în duh; Bucură-te, că ai primit daruri dumnezeiești; Bucură-te, că ai răsturnat vorbăria deșartă a lui Varlaam; Bucură-te, cel prin care Athosul este cinstit; Bucură-te, faima strălucită a Tesalonicului; Bucură-te, putere neclintită a Ortodoxiei; Bucură-te, Părinte Grigorie! Condac al 9-lea : Râuri din pântecele tale curg, prin tainica revărsare din cer, cum a spus Mântuitorul, Părinte Cuvioase Grigorie, adăpând inimile însetate cu apa vieții, strigând lui Dumnezeu: Aliluia! Icos 9 : Cu ușurință, Părinte, ai îndurat feluritele încercări, pentru mărturisirea cea bună și precum aurul în foc încercat fiind tuturor, ai strălucit urcând spre cele mai bune pe cei care cu evlavie îți strigă ție acestea: Bucură-te, piatră a curajului; Bucură-te, stâncă a răbdării; Bucură-te, cel ce nu te înfricoșezi de a ispitelor năvală; Bucură-te, cel care ai stins focul patimilor; Bucură-te, zid de neclintit al Bisericii lui Hristos; Bucură-te, făclie mult luminoasă a poporului binecredincios; Bucură-te, că ai îndurat necazurile cu bucurie; Bucură-te, ca Domnului te-ai înfățișat cu slavă; Bucură-te, propovăduitor al tainelor lui Dumnezeu; Bucură-te, cel ce dai credincioșilor cele mântuitoare; Bucură-te, al sufletelor iconom dumnezeiesc; Bucură-te, prieten preaîndumnezeit al lui Hristos; Bucură-te, Părinte Grigorie! Condac al 10-lea : Cu cuvintele gurii tale, credința ortodoxă se propovăduiește în Duhul cel Dumnezeiesc; căci dumnezeieștilor Părinți de altădată împreună viețuitor și împreună simțitor făcându-te, graiurile lor laolaltă le-ai pus, Cuvioase, strigând: Aliluia! Icos 10 : Cu razele luminii celei necreate hrănindu-te, a celei ce a strălucit pe Tabor, slava și frumusețea și strălucirea acesteia le descri cu Sfințenie, și-I trezești, Sfinte, spre împărtășire de ea pe cei care strigă acestea: Bucură-te, al luminii celei necreate tainic cunoscător; Bucură-te, al patimilor ucigătoare de suflet izbăvitor; Bucură-te, al slavei celei viitoare pregustare; Bucură-te, al sufletelor celor întristate mângâiere; Bucură-te, că ai arătat nebuna înțelepciune a lui Varlaam; Bucură-te, că ai făcut cunoscută bucuria Duhului; Bucură-te, podoabă dumnezeiască a Arhiereilor; Bucură-te, vistierie luminoasă a teologiei; Bucură-te, oglindă a luminii celei nemateriale; Bucură-te, seceră a învățăturilor celor străine; Bucură-te, bucurie a ortodocșilor și cinste; Bucură-te, cel ce faci să plece fruntea dușmanilor; Bucură-te, Părinte Grigorie! Condac al 11-lea : Cu înaltă cugetare și cu înțelepciune dumnezeiască ai propovăduit mărețiile lui Dumnezeu și faci să crească darurile roadelor celor dumnezeiești ale Duhului, Grigorie, celor curați cu duhul, de care se împărtașesc cei ce strigă: Aliluia! Icos 11 : Luminătoare cu razele virtuților s-a arătat viața ta, Grigorie grăitorule de Dumnezeu și plină de lumină cu adevărat învățătura ta, fericite, căci lui Dumnezeu îi duci cu învățăturile tale pe toți cei care strigă unele ca acestea: Bucură-te, izvor al învățăturii; Bucură-te, temelie a ortodoxiei; Bucură-te, pilda de viețuire Sfântă; Bucură-te, diademă a bisericii celei Sfinte; Bucură-te, minunat tâlcuitor al vieții de curățenie; Bucură-te, grăitor Sfânt al cuvântului Harului; Bucură-te, cel care curătești toată întinăciunea sufletelor; Bucură-te, ca îndrepți pe a mântuirii cale; Bucură-te, făclie a strălucirilor celor nemateriale; Bucură-te, luminător al cunoștințelor celor de sus; Bucură-te, prin care Biserica dănțuiește; Bucură-te, prin care tot credinciosul se bucură; Bucură-te, Părinte Grigorie! Condac al 12-lea : Har dumnezeiesc cere și mântuirea sufletelor, Grigorie, înțelepte ierarhe, pentru cei ce vin la tine cu evlavie și cinstesc luptele tale cele strălucite, căci ca un slujitor luminat strălucești celor ce strigă: Aliluia! Icos 12 : Cântând suferințele tale și dumnezeieștile lupte, pe care le-ai săvârșit pentru Biserică, ceata binecredincioșilor totdeauna te laudă pe tine, Grigorie și cu gură mulțumitoare, strigă către tine neîncetat unele ca acestea: Bucură-te, tărie a Bisericii; Bucură-te, neîntrecut vorbitor al credinței; Bucură-te, cel care ai rușinat pe vorbărețul Achindin; Bucură-te, cel care ai arătat puterea cea dăruită de Dumnezeu; Bucură-te, cel care împreună cu Apostolii sălășluiești, ca unul ce le-ai urmat în toate; Bucură-te, luceafăr strălucitor al Tesalonicului; Bucură-te, dulceață a sufletului meu; Bucură-te, luptător dumnezeiesc al ortodoxiei; Bucură-te, strălucire a bisericii tale celei cinstite; Bucură-te, dulce strălucire a poporului tău credincios; Bucură-te, Părinte Grigorie! Condac al 13-lea : O, dumnezeiescule Părinte, cunoscător al tainelor celor negrăite, Grigorie, culme a Părinților, primește vocile poporului tău și dăruiește acoperământul tău tuturor; căci cu credință alergăm și Sfintei Treimi strigăm: Aliluia! Acest condac se zice de trei ori. Rugăciunea Sf. Grigorie Palama către Prea Sfânta Născătoare de Dumnezeu Fecioară, Stăpână, Născătoare de Dumnezeu, ceea ce ai născut pe Dumnezeu Cuvântul cu trup; știu, cu adevărat știu, că nu se cuvine, nici se cade ca eu, cel atâta de desfrânat, cu ochi spurcați să văd icoana ta, a celei preacurate, a celei pururea Fecioare, a celei ce ai și trupul și sufletul curat și nespurcat și să o sărut cu buze necurate și întinate, sau să mă rog. Căci cu dreptate este ca de mine, cel desfrânat, să se îngrețoșeze și să mă urască curăția ta. Dar fiindcă Dumnezeu, pe care L-ai născut, S-a făcut om, ca să cheme pe cei păcătoși la pocăință, pentru aceasta am îndrăznit și eu, să mă apropii de tine cu lacrimi rugându-mă. Primește această mărturisire, a greșelilor mele cele multe și grele și o du Unuia Născut Fiului tău și Dumnezeu, rugându-te Lui ca să fie milostiv ticălosului și tăvălitului meu suflet. Că de mulțimea fărădelegilor mele sunt oprit a căuta spre Dânsul și a cere iertare. Pentru aceasta, pe tine te pun înainte solitoare și mijlocitoare. Că multe și mari daruri dobândind eu de la Ziditorul meu Dumnezeu și uitându-le pe toate și nemulțumitor arătându-mă, ticălosul, cu necuviință m-am alăturat cu dobitoacele fără de minte și m-am asemănat lor; fiind sărac de fapte bune, bogat de patimi și plin de rușine, lipsit de dumnezeiască îndrăzneală, osândit de Dumnezeu, făcându-mă de plângere arhanghelilor, de râs dracilor și de urâciune oamenilor, mustrat de conștiință, rușinat de lucrurile mele cele rele și mai înainte de moarte fiind mort și mai înainte de judecată de sine-mi osândit și mai înainte de munca cea fără de sfârșit de deznădăjduire muncit. Pentru aceea dar, numai la a ta sprijinire alerg, Stăpână, Născătoare de Dumnezeu, cel ce sunt dator cu nenumărați talanți; cel ce întru dezmierdări cu desfrânatele am cheltuit avuția cea părintească; cel ce am curvit mai mult decât desfrânata; cel ce am făcut fărădelege mai mult decât Manase; cela ce m-am făcut nemilostiv mai mult decât bogatul; cela ce sunt slugă lacomă, vas al gândurilor celor rele, vistierie a cuvintelor celor urâte și spurcate, străin de toată fapta cea bună. Miluiește-mă pe mine cel smerit; milostivește-te spre mine cel neputincios. Mare îndrăzneală ai la Cel ce s-a născut din tine. Nimeni nu are putere precum tu, Maica lui Dumnezeu; că toate le poți, ca ceea ce ești mai presus de toate zidirile și nimic nu îți este ție cu neputință, numai de vei voi. Deci, nu trece cu vederea lacrimile mele; nu te întoarce de către suspinul meu; nu lepăda durerea inimii mele; nu rușina nădejdea mea cea către tine. Ci cu rugăciunile tale cele de Maică, silind pe cea nesilită milostivire a Fiului tău, Cel bun și Dumnezeu, învrednicește-mă pe mine ticălosul și nevrednicul robul tău, să-mi iau frumusețea mea cea dintâi și dintru început și să lepăd grozăvia patimilor, să mă slobozesc de păcat și să mă robesc de dreptate; să mă dezbrac de spurcăciunea dulceții celei trupești și să mă îmbrac întru sfințenia curățeniei cele sufletești; să mor lumii și să viez faptei celei bune. Călătorind eu, împreună călătorește cu mine; pe mare înotând, împreună înoată; priveghind, întărește-mă; necăjindu-mă, mă mângâie; împuținându-mă la suflet, îmbărbătează-mă; îmbolnăvindu-mă, vindecare îmi dăruiește; nedreptățit fiind, izbăvește-mă; năpăstuit fiind, îndreptează-mă; spre moarte primejduindu-mă, degrab alergând mă scoate; vrăjmașilor celor nevăzuți, în toate zilele de temut mă arată; ca să cunoască toți cei ce cu nedreptate mă tiranizează, al cui rob sunt eu. Așa, Preabună Stăpână, Născătoare de Dumnezeu, ascultă ticăloasa mea rugăciune și nu mă rușina de nădăjduirea mea cea către tine, ceea ce ești după Dumnezeu nădejdea tuturor marginilor pământului. Aprinderea trupului meu stinge-o; viforul cel cumplit din sufletul meu, potolește-l; mânia cea amară, îmblânzește-o; trufia și mândria părerii celei deșarte, din mintea mea șterge-o; nălucirile cele de noapte ale duhurilor celor viclene și bântuielile cele de zi ale gândurilor cele necurate, din inima mea împuținează-le; învață limba mea să grăiască cele de folos; povățuiește ochii mei să vadă drept faptele bune cele adevărate. Picioarele mele îndreptează-le să alerge fără împiedicare pe calea cea fericită a poruncilor lui Dumnezeu; mâinile mele fă-le să se sfințească ca, cu vrednicie să le ridic pe ele către Fiul Cel Preaînalt; curățește-mi gura mea ca, cu îndrăzneală să-L numesc Tată pe Dumnezeu Cel Înfricoșat și Prea Sfânt; deschide-mi urechile mele ca să audă simțitor și gânditor cuvintele cele mai dulci decât mierea și fagurul ale Sfintelor Scripturi și să viețuiesc după dânsele întărindu-mă de tine. Dă-mi vreme de pocăință, de întoarcere a gândurilor; de moartea cea năprasnă, ferește-mă; osândit de conștiință fiind, izbăvește-mă. Și mai pe urmă de toate, fii lângă mine la despărțirea sufletului de ticălosul meu trup. Sila cea nesuferită, lesnind-o; durerea cea nespusă, ușurând-o; strâmtoarea cea nemângâiată, mângâind-o; de fața cea întunecată a dracilor, izbăvindu-mă; de cercarea cea preaamară a vameșilor celor din aer și stăpânitorilor întunericului, slobozindu-mă și zapisele păcatelor mele celor multe rupându-le, cu Dumnezeu mă împrietenește și stării Lui de-a dreapta, celei fericite, la înfricoșata judecată mă învrednicește; și bunătăților celor veșnice și nestricăcioase, moștean pe mine mă fă. Această mărturisire îți aduc ție, Stăpâna mea, Născătoare de Dumnezeu, lumina ochilor mei celor întunecați, mângâierea sufletului meu, folositoarea și nădejdea mea cea după Dumnezeu. Pe care cu blândețe primește-o și mă curățește de toată spurcăciunea trupului și a duhului. Și mă învrednicește în veacul acesta de acum fără de osândă să mă împărtășesc cu preasfântul și preacuratul Trup și Sânge al Fiului și Dumnezeului tău; iar în cel ce va să fie, cu cina cea preadulce și cerească a desfătării Raiului, unde este locașul tuturor celor ce se veselesc. Aceste bunătăți, dobândindu-le eu nevrednicul, să slăvesc în vecii vecilor preacinstitul și de mare cuviință numele Fiului și Dumnezeului tău, Cel ce primește pe toți cei ce se pocăiesc din tot sufletul, pentru tine, ceea ce te-ai făcut mijlocitoare și chezășuitoare tuturor păcătoșilor. Că prin tine, Prealăudată și Preabună Stăpână, se mântuiește toată firea omenească, lăudând și binecuvântând pe Tatăl și pe Fiul și pe Sfântul Duh, Treimea Cea Prea Sfântă și de o ființă, totdeauna acum și pururea și în vecii vecilor. Amin. Pentru rugăciunile Sfinților Părinților noștri, Doamne Iisuse Hristoase, Dumnezeul nostru, miluiește-ne pe noi. Amin.