🏠 Acatistul Sfinților 40 de mucenici - 9 mar. ³ Condac 1 Apărătoarei întruniri pentru credință, Mucenicilor patruzeci, care în iezerul Sevastiei s-au aruncat de inchinătorii la idoli, veniți să praznuim cu dragoste pomenirea lor. Că vrednici sunt a ne izbăvi de toată primejdia prin rugăciuni către Dumnezeu și să cântăm: Bucură-te, ceata prealuminată a Mucenicilor! Icos 1 Îngerii din cer cu cununi de cinste s-au arătat sufletelor voastre cele neveștejite de durerea trupului, că suferind răbdați asprimea gerului, ca și tinerii evrei care oarecând văpaia focului privind, cântau: pe Domnul lucrurile laudați-L și preaînălțați-L întru toți vecii! Pentru aceasta și noi cântăm așa: Bucură-te, turmă a adevăratului Păstor; Bucură-te, că prin ale Lui învățături ai aflat mântuirea; Bucură-te, că prîntr-Însul ți s-au deschis ușile Raiului; Bucură-te, că ai dobândit viața cea nemuritoare; Bucură-te, că ai defăimat făgăduințele barbarilor; Bucură-te, că te-ai lepădat de cinstea celor necredincioși; Bucură-te, în suferință cu totul nestrămutată; Bucură-te, în biruință multora neasemănată; Bucură-te, în lupte desăvârșit nerușinată; Bucură-te, în ispite fără preget neaplecată; Bucură-te, că în chinuri ai stat neîntristata; Bucură-te, visteria lui Hristos cea nedeșartă; Bucură-te, ceata prealuminată a Mucenicilor! Condac al 2-lea Voievodului ce vă îndeamna din porunca împăratului să aduceți jertfă capiștii idolești, cu un gând i-ați răspuns, fără sfială: că dacă pentru împăratul cel pământesc, întru razboaie ați biruit pe vrăjmași, cu cât mai vârtos pentru Împăratul cel fără de moarte nevoindu-vă, veți surpa și veți birui a lui răutate, cântând: Aliluia! Icos al 2-lea Graiurile acestea auzindu-le, Agricola a zis către Sfinți: una din două stă înaintea voastra să alegeți: ori zeilor să aduceți jertfe și să luați mari daruri, ori nesupunându-vă să fiți din oaste izgoniți și pedepsiți, către care ei au răspuns că "Domnul se îngrijește de noi în cele de folos"; pentru aceasta le cântăm: Bucurați-vă, ostașii lui Hristos; Bucurați-vă, Sfinților Mucenici; Bucurați-vă, răbdători de chinuri; Bucurați-vă, cei binecredincioși și înțelepti; Bucurați-vă, că ați defăimat tăgăduințele netrebnice; Bucurați-vă, că ați rușinat pe cei necredincioși; Bucurați-vă, că ați luptat împotriva iernii; Bucurați-vă, că ați năzuit la puterea lui Dumnezeu; Bucurați-vă, că ați dobândit mila și dragostea Lui; Bucurați-vă, că s-au scris numele voastre în ceruri; Bucurați-vă, că v-ați învrednicit de asemenea dar; Bucurați-vă, plinirea rânduielii sfinte; Bucură-te, ceata prealuminată a Mucenicilor! Condac al 3-lea De vreme ce singur mărturisești, au zis Sfinții ostași voievodului, că în mâna noastră stă a dobândi dragostea sau ura ta, să nu ne iubești pe noi căci ești fără de lege și de întunericul rătăcirii cuprins; ci mila lui Dumnezeu cel atotputernic să fie cu noi, căci Lui Îi cântăm: Aliluia! Icos al 3-lea Mărturia Sfinților umplând de mânie pe păgân, a poruncit ca să-i arunce în temniță. Iar sfântul Kyrion a zis către dansul că de la împărat nu ai stăpânire a ne munci, fără numai a cerceta plecările noastre. După care cuvinte, el n-a mai îndrăznit a-i schingiui, însă îndată i-a întemnițat; iar noi, cu evlavie, cântăm așa: Bucură-te, Kyrion înțeleptule; Bucură-te, al frăției apărătorule; Bucură-te, al semeției învingătorule; Bucură-te, nădejdea celor de o credință cu tine; Bucură-te, lauda legii lui Hristos; Bucură-te, stâlpul Bisericii Răsăritului; Bucură-te, ocrotitorul cetei tale ; Bucură-te, risipitorul eresurilor; Bucură-te, chinuire neclintită; Bucură-te, vas ales spre mântuire; Bucură-te, trambiță insuflată de Duhul Sfânt; Bucură-te, paza cetei tale; Bucură-te, ceata prealuminată a Mucenicilor! Condac al 4-lea În temniță șezând Sfinții, înțeleptul Kriton nu înceta a-i povățui zicând că precum cu un suflet și cu un gând am viețuit, așa și mucenicia să o săvârșim împreună; și precum am plăcut împăratului celui muritor, așa și Celui fără de moarte, Împăratului Hristos Dumnezeu, să ne sârguim a fi iubiți și să-I cântăm: Aliluia! Icos al 4-lea Petrecând ostașii închiși șapte zile, a opta a venit Licie voievodul, de împăratul trimis, că să-i judece cu Agricola dimpreună. Ei, însă, fără a se înfricoșa, mergând la înfățișare, se rugau împreună citind psalmul lui David: "Dumnezeule, întru numele Tău mărturisește-ne și întru puterea Ta ne judecă"; iar noi le cântăm acestea: Bucură-te, turmă mică; Bucură-te, ceata Sfântă; Bucură-te, că în cuget ai fost una râvnitoare; Bucură-te și în trup cu un gând pătimitoare; Bucură-te, în război ageră biruitoare; Bucură-te, de vrajmași vrednică învingătoare; Bucură-te, a păgânilor stea luminătoare; Bucură-te, la nevoi tuturor folositoare; Bucură-te, că în munci ai putut fi răbdătoare; Bucură-te, că de idoli n-ai vrut a fi pătimitoare; Bucură-te, de eresuri strașnică prigonitoare; Bucură-te, creștinilor veșnică apărătoare; Bucură-te, ceata prealuminată a Mucenicilor! Condac al 5-lea Stând Sfinții înaintea lui Licie, acesta le-a grăit: voi poate mai mari dregătorii așteptați de la împăratul? eu sunt trimis a vi le da vouă, de vă veți supune legilor țării ca să jertfiți zeilor. Iar Sfântul Candidus i-a răspuns: Nu numai dregătoria nu voim cu asemenea cuvinte, dar și trupurile noastre vă dăm spre a dobândi dragostea Mântuitorului nostru Hristos, Căruia îi cântăm: Aliluia! Icos al 5-lea Îndată dar, voievodul a poruncit slujitorilor ce îi păzeau ca să-i lovească cu pietre spre a le astupa gurile; pietrele însă se răsfrângeau și tot asupra celor ce le azvârleau se întorceau, încăt se ucideau unii pe alții. O, minune! strigau Sfinții, întărindu-se în credință; iar noi le cântăm: Bucurați-vă, că ați biruit pe satana; Bucurați-vă, că ați rușinat pe Licie; Bucurați-vă, că ați uimit pe străjerii lui; Bucurați-vă, că ați îmbărbătat toată oștirea; Bucurați-vă, pentru asemenea mare faptă; Bucurați-vă, că ați făcut a se minuna popoarele; Bucurați-vă, că ați luminat înțelegerea privitorilor; Bucurați-vă, că ați îngrozit pe închinătorii la idoli; Bucurați-vă, că pentru voi s-a arătat puterea Duhului Sfânt; Bucurați-vă, că întru voi a strălucit raza dumnezeirii; Bucurați-vă, că prin voi s-au întors mulți eretici la credință; Bucurați-vă, cei întocmai astăzi cu îngerii; Bucură-te, ceata prealuminată a Mucenicilor! Condac al-6-lea Voievodul rușinat văzându-se și neștiind ce să mai zică, striga către popor că vrajitori sunt. Iar Sfântul Domnus i-a răspuns cu îndrăzneală, că Dumnezeu a voit ca fețele celor fără de rușine ce hulesc pe Fiul Său, să se zdrobească și astfel să cunoască puterea lui Hristos și să-I cânte: Aliluia! Icos al-6-lea Și iarăși ducându-i pe Sfinți la închisoare, ei se rugau cântând psalmul proorocului ce zice: "Precum sunt ochii slugilor la mâna stăpânilor, așa sunt ochii noștri către Domnul...". Atunci glasul Domnului a grăit către dânșii zicând: "Cel ce crede întru Mine, de va muri, viu este"; pentru aceasta să-i cinstim și să zicem așa: Bucurați-vă, întru Domnul, Care a grăit către voi; Bucurați-vă, cei ce v-ați învrednicit de asemenea cinste; Bucurați-vă, că v-ați întărit prin putere de sus; Bucurați-vă, că v-ați socotit întocmai cu Apostolii; Bucurați-vă, că cuvântul lui Dumnezeu s-a rostit către voi; Bucurați-vă, că Cel ce S-a suit pe Cruce, S-a pogorât și în temniță; Bucurați-vă, că Fiul Fecioarei întru voi S-a sălășluit; Bucurați-vă, că biruitori v-ați arătat cu puterea Crucii; Bucurați-vă, că Mielul lui Dumnezeu v-a rânduit răbdarea Sa; Bucurați-vă, cântăreților de cântări duhovnicești; Bucurați-vă, organe bine răsunătoare; Bucurați-vă, strune cuvântătoare; Bucură-te, ceata prealuminată a Mucenicilor! Condac al-7-lea După ce a strălucit ziua cea mult dorită de Sfinți, s-au dus ei din temniță înaintea tiranilor, cărora le-au grăit așa: Faceți-ne nouă ce veți voi, că suntem creștini și nu ne vom închina zeilor vostri. Atunci au văzut ei pe diavolul lângă Agricola stând și la urechi șoptind. După care, iarăși cu credință au strigat: Aliluia! Icos al-7-lea Neputând a suferi mai mult Agricola și Licie defăimarea ce le făceau Sfinții, au poruncit ostașilor să-i lege și să-i împingă ca pe o turmă de oi în iezerul de lângă cetatea Sevastiei, că era vifor mare și nu credeau a răbda asprimea timpului, înconjurându-i cu ostași; ei însă cu față veselă au primit pedeapsa aceasta, pentru care le cântăm: Bucurați-vă, că ați ieșit din cetele păgânești; Bucurați-vă, că intrați în legiunile cerești; Bucurați-vă, că vă gonesc voievozii întunericului; Bucurați-vă, că vă primesc începătorii luminii; Bucurați-vă, că îngerii privindu-vă se veselesc; Bucurați-vă, că diavolii plângând se tânguiesc; Bucurați-vă, că heruvimii vă umbresc sub aripile lor; Bucurați-vă, că puterea iadului se zdrobește de sfaturile voastre; Bucurați-vă, că serafimii cântă și prăznuiesc; Bucurați-vă, că Agricola și Licie se ocărăsc; Bucurați-vă, că apele Sevastiei v-au spălat de păcate; Bucurați-vă, că în ele ați primit botezul; Bucură-te, ceata prealuminată a Mucenicilor! Condac al-8-lea După ceasul întâi din noapte, gerul întărindu-se foarte cumplit, trupurile Sfinților înghețaseră încăt se puteau frânge. Unul, însă, dîntr-înșii, nemaiputând răbda această asprime, fiind slab de credință, s-a despărțit de ceata cea sfântă și a alergat la o baie pe care o făcuse voievodul înadins pe malul iezerului pentru cel care s-ar întoarce din credința sa, dar toți ceilalți cu un glas ziceau: Aliluia! Icos al-8-lea Punându-se Sfinții la rugăciune cu smerenie, spre a nu se putea răpi de puterea diavolului, către ceasul al treilea a strălucit peste ei o lumină mare de s-a încălzit văzduhul, gheața s-a topit și apa s-a făcut priincioasă. Iar acel dintre ei care alergase la baie s-a desfăcut ca ceara de căldura focului; pentru care să cântăm Sfinților acestea: Bucurați-vă, că ați îmblânzit stihiile; Bucurați-vă, că iezerul de gheață s-a topit; Bucurați-vă, că apele cele amare s-au făcut priincioase; Bucurați-vă, că crivățul și-a schimbat puterea sa; Bucurați-vă, că v-ați izbăvit de iarna suferinței; Bucurați-vă, că ați dobândit căldura Raiului; Bucurați-vă, că din întuneric ați ieșit la lumină; Bucurați-vă, că lepra păcatelor s-a curățit de pe voi; Bucurați-vă, că Soarele dreptății v-a strălucit vouă; Bucurați-vă, că dorința barbarilor a rămas rușinată; Bucurați-vă, că hotărârea voastră a stat nestrămutată; Bucurați-vă, că ați dobândit dumnezeiasca bunăvoință; Bucură-te, ceata prealuminată a Mucenicilor! Condac al-9-lea În acea vreme mai marele temniței, văzând lumina și uitându-se la cer, a văzut treizeci și nouă de cununi strălucite ca soarele, pogorându-se spre Sfinți și înțelegând ca a patruzecea lipsea pentru acel ce se îndoise, a strigat către străjeri aruncându-se în iezer: și eu mărturisesc pe Hristos de adevăratul Dumnezeu și îi cânt Lui: Aliluia! Icos al-9-lea Cu această urmare a temnicierului, numărul Mucenicilor împlinindu-se după râduiala de sus hotărâtă, diavolul nemaiputând răbda mărimea de suflet al lor, în chip de om se tânguia pe țărmuri, zicând: Cum boierii de au lăsat nechinuiți pe acești ostași semeți până a nu-i da în apă; iar noi, pomenind numele lor, cântăm: Bucură-te, Kyrion; Bucură-te, Candidus; Bucură-te, Domnus; Bucură-te, Hesychius; Bucură-te, Heraclie; Bucură-te, Smaragdus; Bucură-te, Evnoicus; Bucură-te, Valens; Bucură-te, Vivian; Bucură-te, Claudiu; Bucură-te, Priscus; Bucură-te, Teodul; Bucură-te, ceata prealuminată a Mucenicilor! Condac al 10-lea Iar a doua zi venind necurații tirani la iezer, au văzut pe Sfinți vii și nevătămați de asprimea gerului cu temnicierul dimpreună, de care minunându-se mai ales, fiind cel mai credincios slujitor al lor, au întrebat pe ostași pricina și ei le-au povestit ceea ce urmase după lumină și cum s-a aruncat în apă, mărturisind pe Hristos și cântând: Aliluia! Icos al 10-lea Atunci tiranii de mânie umplându-se, au poruncit ca legându-i să-i tragă spre mal și ducându-i la locul cel de muncă, au judecat ca să le sfarâme gleznele cu ciocane, care munca săvârșindu-se cu multă cruzime, maica unuia din Sfinți ce se numea Meliton și era tânăr foarte, întâmplându-se de față, cu jale mare îl imbărbăta, strigând către dânsul și către ceilalți: Bucură-te, fiul meu cel iubit care astăzi te preaslăvești; Bucură-te, Ioane, mult răbdătorule; Bucură-te, Eutihie, înțeleptule; Bucură-te, Xanthius, îndreptătorule; Bucură-te, Aelian, preafericitule; Bucură-te, Sisinnius, cel viteaz; Bucură-te, Aggias, de Dumnezeu iubite; Bucură-te, Meletie, primitorule de străini; Bucură-te, Flaviu, cel cu nume mare; Bucură-te, Acacius, fără de răutate; Bucură-te, Ecdicius, învățătorule; Bucură-te, Lisimah, de vrajmași risipitor; Bucură-te, ceata prealuminată a Mucenicilor! Condac al 11-lea Când Mucenicii erau chinuiți de ostași, gura lor nu înceta a rosti rugăciunea aceasta: Sufletul nostru ca o pasăre s-a izbăvit din cursa vânătorilor; cursa s-a sfărâmat și noi ne-am izbăvit; ajutorul nostru este întru numele Domnului; și așa grăind și-au dat sufletul în mâinile lui Hristos cântând: Aliluia! Icos al 11-lea Dar după ce s-au săvârșit din viață ca niște jertfe ale lui Hristos, voievozii întunericului au poruncit slugilor să pună trupurile Sfinților în căruțe și să le ducă la ardere, spre a nu rămâne creștinilor nici o nădejde de mângâiere, neștiind ce va urma. Noi însă, slăvindu-i, cântăm acestea: Bucură-te, Alexandru, apărătorule; Bucură-te, Ilie, cu Tezviteanul petrecătorule; Bucură-te, Gorgonius, lauda Armeniei; Bucură-te, Teofil, alesul lui Dumnezeu; Bucură-te, Domitian, cuviosule; Bucură-te, Gaius, preafericitule; Bucură-te, Leontie, mândria împărăților; Bucură-te, Atanasie, dulceața preoților; Bucură-te, Chiril, mângâietorule; Bucură-te, Sacerdon, preaminunate; Bucură-te, Nicolae, cel milostiv; Bucură-te, Valeriu, stegarul credinței; Bucură-te, ceata prealuminată a Mucenicilor! Condac al 12-lea Și după ce s-au săvârșit Sfinții, acel mai tânăr, Meliton, dând încă semne de viață, tiranii au poruncit să nu-l ducă la ardere, voind încă să-l mai muncească; maica sa, însă, ridicându-l pe umerii ei, l-a dus la ceilalți, ca dimpreună să se topească trupurile lor; însă pe drum și-a dat sufletul cântând: Aliluia! Icos al 12-lea Nici focul, nici apele n-au putut mistui Sfintele Moaște ale Mucenicilor. Că, arzând lemnele, oasele lor au rămas nevătămate. Și în apă aruncându-i, a treia zi s-au arătat episcopului Armeniei, anume Petru, la mijlocul nopții, ca niște lumini strălucind, de unde i-au scos și i-au așezat la locuri de cinste, cântând: Bucură-te, Philoctemon, iubitorule de cinste; Bucură-te, Severian, făcătorule de minuni; Bucură-te, Chudion, mângâierea bolnavilor; Bucură-te, Agalae, bucuria celor întristați; Bucurați-vă, stele neapuse ale Armeniei; Bucurați-vă, crini neveștejiți ai Sevastiei; Bucurați-vă, că numele voastre s-au scris în ceruri; Bucurați-vă, că v-ați încununat prin îngeri; Bucurați-vă, că ați surpat puterea idolească; Bucurați-vă, că ați sporit gloria creștinească; Bucurați-vă, odraslele nemuritoare; Bucurați-vă, oastea cea biruitoare; Bucură-te, ceata prealuminată a Mucenicilor! Condac al 13-lea ┇ O, de trei ori fericită și preanevinovată ceată a Mucenicilor! ție ne rugăm, grăbește de întărește credința noastră cu ajutorul tău cel Sfânt, ca printr-însa să dobândim cele de folos, cu milă dumnezeiască, ferindu-ne de dureri, de boli, de primejdii și de alte răutăți, ca împreună cu tine să cântăm: Aliluia! ┇ Pentru rugăciunile Sfinților Părinților noștri, Doamne Iisuse Hristoase, Dumnezeul nostru, miluiește-ne pe noi. Amin.