🏠 Acatist de pocăință pentru pruncii avortați ³ Condac 1 Mielule al lui Dumnezeu, Cela ce ridici păcatele lumii, auzi tanguirea mea și ia aminte la durerea inimii mele, ridică de la mine povara cea apăsătoare a păcatelor mele; Cela ce ai purtat neputințele noastre, primește întru pocăință pe cea care se cucerește ție, rugându-se și strigând din adâncul sufletului: Doamne al meu, Doamne, Bucuria mea, miluiește-mă pe mine, cea căzută! Icos 1 Dumnezeule și Doamne! A Ta este zidirea: însă vai mie, că păcatul săvârșit de Adam în rai traiește în trupul meu și ca o roabă îi slujesc pururea cu osârdie; ci acum mă rog ție: Miluiește-mă pe mine, Făcătorule al lumii de sus; Miluiește-mă pe mine, Ziditorule al firii de jos; Miluiește-mă pe mine, Stăpâne al puterilor cerești; Miluiește-mă pe mine, Îndreptătorule al făpturilor trupești; Miluiește-mă pe mine, Cela ce porți de grijă tuturor; Miluiește-mă pe mine, care aduc ție lacrimi pentru păcatele mele; Doamne al meu, Doamne, Bucuria mea, miluiește-mă pe mine, cea căzută! Condac al 2-lea Stăpâne Atotmilostive, oare cum voi îndrăzni a mă apropia de Tine cu rugăciune, eu, o păcătoasă atat de spurcată, care am călcat porunca Ta, dată mie prin proorocul tău Moisi: Să nu ucizi; ci eu sunt o ucigașă, vai, mai înverșunată de o sută de ori decât șarpele, care își lasă puii să vadă lumina soarelui pentru puțină vreme și abia după aceea îi mănâncă - iar eu, nenorocita, mi-am lipsit pruncii nu numai de lumina cea văzută ci mai vârtos de Lumina Cea adevărată, de domnul nostru Iisus Hristos, care luminează prin taina Botezului și din iubirea de vremelnica odihnă trupească, fugind de binecuvântarea mulțimii de prunci, l-am ucis încă din pântece; drept aceea, întunecată fiind cu aceste păcate și cu nenumărate altele, nădăjduiesc doar în milostivirea îndurării tale și cu îndrăznire strig către Tine: Aliluia! Icos al 2-lea Cuvintele vieții cele rostite de către Tine le-am trecut cu vederea, Doamne și am umblat după voia inimii mele din tinerețile mele și până în ziua de acum; ci acum cu pocăință strig către Tine, Atotînduratul meu Mântuitor: Miluiește-mă pe mine, cea zămislită întru fărădelegi; Miluiește-mă pe mine, cea născută întru păcate; Miluiește-mă pe mine, care n-am păzit poruncile Tale; Miluiește-mă pe mine, care m-am lipsit de harul Tău; Miluiește-mă pe mine, care nu mă îngrijesc de mântuirea mea; Miluiește-mă pe mine, care m-am aruncat în lanțul patimilor; Doamne al meu, Doamne, Bucuria mea, miluiește-mă pe mine, cea căzută! Condac al 3-lea Bine și frumos este a locui frații împreună și a se iubi unii pe alții, precum ne-ai poruncit, Mântuitorule: fiindcă cel ce mânie pe fratele său, ucigaș este: ci eu am întrecut cu turbarea mea pe toți câți s-au născut din veac, încă și pe ucigașii ale căror jertfe au fost ucise din felurite pricini, având vieți și vârste felurite, însă în timp - iar eu, ticăloasa, i-am lipsit de viață pe cei care abia primiseră vreme de viețuire de la Tine, Cela Ce le-ai dat viață ca ei să fiinteze. Eu, însă, întru nebunia mea, fără milă le-am răpit această viață pe când ei se aflau în pântecele meu, lepădând fără frică de Dumnezeu și darul nașterii de prunci cel binecuvântat de tine. Cu samavolnicie am smuls din mâinile Tale ziditoare pe pruncii mei cei nevinovați și nu m-am rușinat să-i ucid înaintea ochilor Tăi; ci sorțile lor în dreapta Ta sunt, Doamne, iar păcatul meu înaintea mea este pururea. ție Unuia mă cuceresc, pocăindu-mă și mă rog ție, Bunule: în calea pocăinței pașii mei îndreptează-i, ca dimpreună cu toți păcătoșii care s-au pocăit să strig ție: Aliluia! Icos al 3-lea Cela Ce singur știi neputinta omenească, stii și toate căderile mele; greșealele tinereților mele nu le pomeni și de cele ascunse ale mele curățește-mă pe mine, care strig ție: Miluiește-mă pe mine, marea păcătoasă; Miluiește-mă pe mine, călcătoarea legii lui Dumnezeu; Miluiește-mă pe mine, care am stricat legământul Tău; Miluiește-mă pe mine, că ție, Stăpânului meu ți-am răsplătit cu rău; Miluiește-mă pe mine, care am venit la Tine să mă pocăiesc în ceasul al unsprezecelea; Miluiește-mă pe mine, ticaloasa ucigașă de copii; Doamne al meu, Doamne, Bucuria mea, miluiește-mă pe mine, cea căzută! Condac al 4-lea Dătătorule de Viață, Împărate Ceresc, vino și Te sălășluiește întru mine, cea spurcată cu păcatele și mă curățește de toată întinăciunea și mântuiește, bunule, sufletul meu, ca mântuită fiind să strig: Aliluia! Icos al 4-lea Rătăcit-am ca o oaie pierdută; caută-mă, Dumnezeul meu, pe mine, roaba Ta, care m-am depărtat de poruncile Tale în hățișul cel nestrăbătut al patimilor și neascultării. Mântuiește-mă pe mine, nevrednica, ce suspin către Tine cu căldură, mă rog și strig: Miluiește-mă pe mine, cea împovarată cu păcatele ce le-am săvârșit urmând voii mele; Miluiește-mă pe mine, cea întunecată de patimi; Miluiește-mă pe mine, cea răpită de trufie; Miluiește-mă pe mine, cea roasă de pizmă; Miluiește-mă pe mine, cea plină de nedreptate; Miluiește-mă pe mine, Cela Ce nu voiești moartea păcătosului; Miluiește-mă pe mine, ucigașa cea cu bună știință a pruncilor mei; Doamne al meu, Doamne, Bucuria mea, miluiește-mă pe mine, cea căzută! Condac al 5-lea Unde voiești Tu atotputernice Doamne al meu, acolo se și biruiește rânduiala firii. Biruiește tu și firea mea păcătoasă și puterile ei, ce mă împing spre păcat, că Tu ești Făcătorul tuturor și Ziditorul firii; prin harul Tău cel Dumnezeiesc duh drept înnoiește întru cele dinauntru ale mele; nu mă lepăda de la fața Ta și Duhul Tău Cel Sfânt nu-l lua de la mine și sfărâmă pecetea care mă infierează ca ucigașă de copii, după dreptatea așezată pe sufletul meu cel muritor de către dreapta Ta judecată, potrivit celei de-a șasea porunci a legii tale: să nu ucizi și înnoiește legămantul cel veșnic pe care l-ai făcut cu noi, Doamne, pe care eu l-am călcat prin păcatele mele și întoarce-mi virtuțile dintâi, pe care le-am pierdut prin păcat, ca fără de împiedicare să-ți cânt: Aliluia! Icos al 5-lea Cine a mai păcătuit vreodată așa cum am păcătuit eu, ticăloasa? Ce păcat nu am săvârșit, ce rău n-am închipuit în sufletul meu? Ci cu inimă înfrântă și cu lacrimi vin la tine, Atotîndurate Doamne, strigând: Miluiește-mă pe mine, roaba Ta cea necredincioasă; Miluiește-mă pe mine, cea împietrită în păcat; Miluiește-mă pe mine, cea urâtoare de aproapele; Miluiește-mă pe mine, care am jignit cu cuvântul și cu lucrul; Miluiește-mă pe mine, cea întinată cu sufletul și cu trupul; Miluiește-mă pe mine, cea arsă de mustrările conștiinței; Miluiește-mă pe mine, ucigașă de prunci, care lui Irod m-am asemănat; Doamne al meu, Doamne, Bucuria mea, miluiește-mă pe mine, cea căzută! Condac al-6-lea Cu razele harului Tău, Doamne, luminează haina sufletului meu, Dătătorule de lumină și mă mântuiește, ca bucurându-mă să cânt ție: Aliluia! Icos al-6-lea Multă este, Hristoase, mulțimea greșealelor mele și ca o noapte întunecată e toată viața mea; ci fără a deznădăjdui de mila Ta, Mântuitorul meu, ca David strig ție: Miluiește-mă pe mine, care în lenevie toată viața mea o am cheltuit; Miluiește-mă pe mine, care nu mă îngrijesc de rugăciunea pentru păcate; Miluiește-mă pe mine, cea nerecunoscătoare pentru bunele Tale îndemnuri la pocăință; Miluiește-mă pe mine, care Legea Ta n-am cinstit-o și poruncile Tale nu le-am păzit; Miluiește-mă pe mine, că lumea și cele ce sunt în lume am iubit; Miluiește-mă pe mine, care în lumească deșertăciune zilele veacului meu le-am cheltuit; Miluiește-mă pe mine, că urmând legile acestui veac și îngrețoșându-mă de nașterea de prunci cea binecuvântată de Tine, am săvârșit uciderea de prunci; Doamne al meu, Doamne, Bucuria mea, miluiește-mă pe mine, cea căzută! Condac al-7-lea La cer ridic ochii mei, către Tine Cuvinte a lui Dumnezeu, dar firea mea de tină mă trage în jos, Mântuitorul meu. O, Ziditorule al cerului și al pământului și a toate câte sunt în ele! Ridică-mă ca să gândesc și să făptuiesc după cerească cuviință, ca pururea să strig ție, cu inima și gura, cântarea de biruință: Aliluia! Icos al-7-lea Ochi viclean am și plin de toată necurăția și pururea mă amăgesc cu înșelăciunile acestei lumi. Drept aceea mă rog ție, Atotbunule, să întorci ochii mei ca să nu vadă deșertăciunea, ca să strig ție cu glas de rugăciune: Miluiește-mă pe mine, care însetez a sluji ție cu credință; Miluiește-mă pe mine, care voiesc a mă închina ție în duh și adevăr; Miluiește-mă pe mine, căre-ți aduc jertfă pentru păcate lacrimile pocăinței mele; Miluiește-mă pe mine, care cer de la Tine iertare pentru uciderea pruncilor mei; Miluiește-mă pe mine, care aștept de la Tine izbăvire de patimile mele; Miluiește-mă pe mine, care plâng foarte pentru păcatele mele cele grele, pentru păcatele mele de moarte; Miluiește-mă pe mine, ucigașa cea vinovată înaintea judecății lui Dumnezeu și a oamenilor; Doamne al meu, Doamne, Bucuria mea, miluiește-mă pe mine, cea căzută! Condac al-8-lea Miluiește-mă, Doamne, Mântuitorul meu, care ai venit în lume să mântuiești pe cei păcătoși, dintre care mai mârșavă decât toți eu sunt; ci te rog, Atotmilostive, Dumnezeule, pleacă-Te spre milostivirea îndurărilor tale, auzi suspinele inimii mele, primește izvoarele lacrimilor mele, fierbințile rugăciuni ale sufletului meu, al cărui Mântuitor Tu ești, ca să strig ție: Aliluia! Icos al-8-lea Gânduri rele și tâlhărești au căzut asupra mea fiind eu cu totul cufundată în somnul păcatului. Vai mie! Că haina cea dumnezeiască dată mie la Sfântul botez pe spurcăciunea păcatelor am schimbat-o, drept care ucidere de prunci am săvârșit și până acum petrec goală de virtuți. Drept aceea, foarte năzuiesc să ridic ochii mei, ce s-au plecat în jos pentru mulțimea faptelor mele cele cumplite, săvârșite înaintea Ta, Doamne, si astfel, strig către Tine: Miluiește-mă pe mine, care am săvârșit păcat de moarte; Miluiește-mă pe mine, care până acum mă împotmolesc în păcate; Miluiește-mă pe mine, cea plină de toată urâciunea; Miluiește-mă pe mine, cea mânjită de păcate împotriva firii; Miluiește-mă pe mine, care nu am păzit curăția feciriei mele; Miluiește-mă pe mine, că de cucernica vrednicie de mamă m-am lipsit; Miluiește-mă pe mine, că din pântece pruncii fără de vreme mi i-am lepădat; Doamne al meu, Doamne, Bucuria mea, miluiește-mă pe mine, cea căzută! Condac al-9-lea Dă ochilor mei râuri de lacrimi, Dumnezeul meu, ca să plâng pentru păcatele mele și astfel, bucurându-mă să strig: Aliluia! Icos al-9-lea Trupul mi l-am spurcat cu urâciuni în taină, sufletul mi l-am întunecat cu faptele mele cele nefirești: se bolnăvește trupul, se bolnavește și sufletul meu. La Tine, cela Ce singur nu ții minte răul, la Milostivul Judecător și Dumnezeul meu căzând, mă rog: Miluiește-mă pe mine, ucigașa, că pomenirea soartei pruncilor mei lepădați mă umple de cutremur și groază și de mirare negrăită: cum mă rabzi, Milostive Doamne și Judecătorule Preadrept și îmi faci bine mie, venetică a iadului, până în această zi și în acest ceas, în tot chipul așteptând pocăința mea?; Miluiește-mă pe mine, ce nu o dată am făgăduit să mă îndrept și iarăși m-am întors la păcate, precum câinele la vărsătura sa; Miluiește-mă pe mine, că fără frica de Dumnezeu și fără dragoste de mamă, ci cu sălbăticie de fiară pruncii mei i-am sfâșiat; Miluiește-mă pe mine, că de bună voie am săvârșit păcatele mele; Miluiește-mă pe mine, că duhul cu gânduri spurcate mi l-am întinat; Miluiește-mă pe mine, că până în această zi duc o viață păcătoasă; Doamne al meu, Doamne, Bucuria mea, miluiește-mă pe mine, cea căzută! Condac al 10-lea Rănitu-m-am de amăgirea acestei lumi și mi-am plecat genunchii înaintea ei, alegând calea cea pierzătoare a legii ei spurcate, uitând făgăduințele ce le-am dat la Sfântul Botez; și săvârșind una după alta toate fărădelegile pe care lumea mi le insufla, am atins, în cele din urmă, culmea păcatelor de moarteb - uciderea de prunci: ci sârguiește a-mi deschide brațele părintești, Dumnezeul meu, ca până la sfârșitul vieții să aduc ție jertfă de laudă, strigând: Aliluia! Icos al 10-lea Răpitorii, ucigașii, hoții și toți păcătoșii nepocăiți împărăția Cerurilor nu o vor moșteni: iar eu cu toată nedreptatea și cu toată spurcăciunea păcatelor am întinat trupul și sufletul meu. Așadar, sărăcirea mea sufletească mă face să căd la Tine, strigând: Miluiește-mă pe mine, cea născută din Legămantul cel Nou al împărăției harului Tău; Miluiește-mă pe mine, cea îmbisericită în Biserica pe care Tu ai zidit-o; Miluiește-mă pe mine, cea pecetluită cu darurile Sfântului Duh; Miluiește-mă pe mine, cea hrănită cu Preacuratul Trupul Tău și Sângele Tău Cel de viață făcător; Miluiește-mă pe mine, cea în Hristos îmbrăcată; Miluiește-mă pe mine, care toate aceste bunătăți le-am lepădat și viața păcătoasă am ales; Doamne al meu, Doamne, Bucuria mea, miluiește-mă pe mine, cea căzută! Condac al 11-lea Duh de întreagă înțelepciune dăruiește-mi, Doamne și Stăpânul vieții mele, că din tinerețile mele m-am lipsit de virtuți, întreagă m-am robit patimilor, duhul și sufletul mi-am pângărit și trupul mi-am stricat. Dumnezeule al îndurărilor și al milostivirii! Nu Te îngrețoșa a mă curăța pe mine, păcătoasa cea prea spurcată; zidirea Ta sunt, miluiește-mă și mă curățește de toată întinăciunea trupului și a duhului și mă învrednicește cu îndrăznirea să strig ție: Aliluia! Icos al 11-lea Asteptarea inimii mele, care nădăjduiește către Tine, nu o lepăda, Doamne și nu mă rușina înaintea îngerilor și a oamenilor la Dreptul și Înfricoșatul Tău județ; nu mă osândi atunci după faptele mele, ci după mila Ta iartă toate greșalele mele, care strig ție: Miluiește-mă pe mine, cea cu inimă necurată; Miluiește-mă pe mine, cea cu diavolească robie înrobită; Miluiește-mă pe mine, cea în păcate născută, prin Botez spălată și iarăși căzută, ca un porc, în nelegiuire; Miluiește-mă pe mine, căreia s-au împuțit ranele păcatelor sufletului meu; Miluiește-mă pe mine, care din pricina păcatelor mele cele grele și de moarte, în trandavie și deznădejde am căzut; Miluiește-mă pe mine, care tot păcatul am săvârșit și de toată pedeapsa m-am învrednicit; Miluiește-mă pe mine, Ziditorul meu și întru pocăință primește-mă pe mine, cea căzută; Doamne al meu, Doamne, Bucuria mea, miluiește-mă pe mine, cea căzută! Condac al 12-lea Cu mărinimia iubirii Tale de oameni; Dumnezeul meu, acoperă toate nelegiuirile mele, primind pocăința mea, ca întru dragoste către Tine să strig pururea: Aliluia! Icos al 12-lea Tinerețile mele au trecut întru nebunia mea, toată viața mea întru păcate o am cheltuit; întru lenevie și negrijă de pocăință; însă bătrânețile, prin frica de moarte și judecata ta cea de neocolit m-au adus la pocăință. Nu mă lepăda, Mântuitorul meu, pe mine care în ceasul al unsprezecelea am venit în brațele Tale părintești și întru pocăință strig: Miluiește-mă pe mine, că sângele pruncilor mei nevinovați strigă către Tine, dând mărturie că sunt ucigașa lor; Miluiește-mă pe mine, Dumnezeul meu, Care după fire ești unul în trei Ipostasuri; Miluiește-mă pe mine, Doamne, Cela Ce minunat ești întru mila Ta; Miluiește-mă pe mine, Stăpâne, Care îndelung rabzi păcatele noastre; Miluiește-mă pe mine, Împărate Sfinte, care tămăduiești neputințele; Miluiește-mă pe mine, Cela Ce ești îmbelsugat în dragoste și cu iubirea Ta încălzești păcătoșii deznădăjduiții; Miluiește-mă pe mine, Atotputernice, Care neputințele noastre ai purtat; Doamne al meu, Doamne, Bucuria mea, miluiește-mă pe mine, cea căzută! Condac al 13-lea Arăta-se-va pe cer semnul Fiului Omului în ziua aceea înfricoșată a celei de-a doua veniri a judecătorului viilor și morților - Preacinstita Cruce a Fiului lui Dumnezeu. Atunci vor plânge toate neamurile pământului. O, Iisuse Hristoase, Mântuitorul și Judecătorul nostru și Împărate al tuturor! Dă-mi mai înainte de acea zi lacrimi de pocăință, ca să plâng mai fierbinte răutățile și faptele mele cele pierzătoare, cu care sufletul mi l-am întinat și Preacinstitul Sânge al Legământului Tău amar l-am batjocorit, ca atunci, dimpreună cu îngerii și cu toți sfinții și drepții să strig ție: Aliluia! (acest condac se zice de trei ori) RUGĂCIUNEA ÎNTÂI O, Stăpâne, Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu! Cela Ce din preamulta bunatatea Ta pentru noi oamenii și pentru a noastră mântuire Te-ai îmbrăcat în trup și Te-ai răstignit și Te-ai îngropat și prin Crucea Ta ai înnoit firea noastră cea stricată, primește pocăința mea pentru păcatele ce le-am făcut și auzi cuvintele mele: păcătuit-am, Doamne la cer și înaintea Ta, cu cuvântul, cu fapta, cu sufletul și cu trupul și cu cugetul minții mele; am călcat rânduielile Tale, nu am ascultat poruncile Tale, am mâniat Bunătatea Ta, Dumnezeul meu - dar fiindcă a Ta este zidirea, nu mă deznădăjduiesc pentru mântuirea mea, ci la nemărginita Ta Milostivire îndrăznind alerg și mă rog ție: Doamne! Întru pocăință dă-mi inimă Înfrântă și primește-mă când mă rog și dă-mi gând bun, dă-mi lacrimi și umilință, Doamne, dă-mi după harul Tău să pun început bun. Miluiește-mă, Dumnezeule, miluiește-mă pe mine, cea căzută și pomenește-mă pe mine, păcătoasa roaba Ta, întru împărăția Ta. Amin. RUGĂCIUNEA A DOUA O, Dumnezeule, Preamilostive Hristoase Iisuse, Răscumpăratorule al celor păcătoși! Pentru mântuirea neamului omenesc ai lăsat, Atotmilostivire, Cerurile preaslăvite și Te-ai sălășluit în valea aceasta mult-păcătoasa a plângerii, ai primit pe Dumnezeieștii Tăi umeri neputințele noastre și ai purtat durerile noastre; Tu, o, Sfinte Pătimitorule, ai fost rănit pentru păcatele noastre și chinuit pentru fărădelegile noastre - și de aceea și noi înălțăm către Tine, Iubitorule de oameni, rugăciuni smerite. Primește-le, Preabunule Doamne și te pogoară către neputințele noastre și păcatele noastre nu le pomeni și întoarce de la noi hotărârea cea cu dreaptă mânie de a ne răsplăti pentru fărădelegile noastre. Tu, Cela Ce prin atotcinstitul Tău Sânge ai înnoit firea noastră cea căzută, înnoiește-ne, Doamne Iisuse Hristoase, Mântuitorul nostru și pe noi, cei care ne aflăm întru stricăciunea păcatelor și mângâie inimile noastre cu bucuria desăvârșitei tale iertări. Cu tânguire și lacrimi de pocăință fără de măsură cădem la picioarele Dumnezeieștii Tale milostiviri: curățește-ne, Dumnezeul nostru, cu harul Tău cel Dumnezeiesc, pe noi toți, de toate nedreptățile și fărădelegile vieții noastre - ca întru sfințenia iubirii Tale de oameni să lăudăm atotsfânt numele Tău, dimpreună cu al Tatălui și al Preabunului și de viață făcătorului Duh, acum și pururea și în vecii vecilor. Amin. Pentru rugăciunile Sfinților Părinților noștri, Doamne Iisuse Hristoase, Dumnezeul nostru, miluiește-ne pe noi. Amin.